Locații

Situată în sud-estul judeţului Braşov, la poalele muntelui Ciucaş, acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin, după cum îi spune şi numele. Pe lângă aninul care vegetează în asociere cu frasinul, o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3.000 de alte specii de plante, dintre care amintim: bulbuc de munte, ciuboţica cucului de munte, roiniţă, brânduşă de toamnă, sisinel de munte. La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni: buhaiul de baltă cu burtă galbenă, tritonul cu creastă și salamandra. Dintre mamiferele prezente în sit amintim pisica sălbatică şi jderul. Atât locul fosilifer Purcăreni, cât și Aninișurile de pe Târlung, fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.facebook.com/SpeciiDePlanteProtejateDinRomania/

Mai sus de satul Mercheaşa aparţinător comunei Homorod din judeţul Braşov, pe păşunea cu stejari seculari, la cca 1.7 km est - nord est de localitate se află Stejarul din Mercheaşa sau Bătrânul Carpaţilor. El are următoarele coordonate GPS: 25º 21' 49.191" long E & 46º 03' 59.047" lat N.  Specia arborelui este Quercus robur şi are următoarele caracteristici botanice:  • vârsta: cca 900 de ani;  • circumferinţa măsurată la (înăltimea de) 1,3 m de la pământ: 9.3 m;  • înălţimea arborelui este de 21.3 m şi are o coroană aproape întreagă, frumos rotunjită;  • până la înălţimea de 3 metri de la pământ prezintă 5 cioturi, urme ale unor ramuri rupte în decursul existenţei sale;  • nu prezintă urme ale existenţei insectelor dăunătoare.  • în partea de jos prezintă 4 zone cu scoarţă arsă superficial, probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au grijă de vitele satului.  Informaţii despre ture ghidate de biologi sau experți în arii protejate găsiți pe site-ul www.carpaterra.org. Pentru excursii ghidate - 0720985529.

Biblioteca a fost construită în anul 1908 și a avut inițial o dublă destinație: de clădire judecătorie de scaun și de Oficiu Poștă-Telegraf, cu centrală telefonică pentru acele vremuri. Clădirea se caracterizează printr-o arhitectură ce combină elemente de baroc cu elemente neoclasice.

De pe noua promenadă frumos amenajată în Codlea, vizitatorul poate admira biserica fortificată, având ocazia de a visa la istoria seculară a acesteia.  Cetatea bisericească din Codlea este dominată de turnul clopotniței, care în urma completărilor din diferitele etape de construcție a ajuns să aibă ziduri de 5 m grosime.  Biserica a fost ridicată în sec. al XIII-lea, iar în sec. al XV-lea a fost transformată în biserică sală gotică.  Primele invazii otomane i-au convins pe localnici că au nevoie de o bună apărare. Drept urmare ansamblul a fost înconjurat cu un zid de incintă înalt de peste 8 m și gros de 2 m, prevăzut cu goluri de tragere și guri de aruncare. La interiorul acestuia se construiesc cămări de provizii, astfel pe lângă vieţile oamenilor fiind protejate și bunurile lor. Interiorul bisericii este dominat de tavanul casetat pictat, format din 252 de panouri și realizat la început de sec. XVIII. Nu mai puțin impresionantă este orga din 1783, opera maestrului Prause din Silezia, unul dintre cele mai valoroase instrumente din Transilvania, de a cărui cromatică s-a ocupat pictorul Oelhahn. Accesul în Biserică este posibil doar ca urmare a unei solicitări/programări telefonice prealabile sau prin e-mail. Contact:  Oficiul Parohial Evanghelic Codlea  tel.: 0040268251853  tel: 0040787698452  tel: 0040787707359 - Horst Schuller adresa: Str. Lungă nr. 110  e-mail: zeiden@evang.ro, Sursă text: http://kirchenburgen.org/

Biserica Ortodoxă Română Codlea, cu hramul „Înălțarea Domnului”, este prima biserică ortodoxă din Codlea și a fost construită în anul 1783. Până la zidirea acesteia, credincioșii se adunau într-o capelă. Ei aveau și cimitir, după cum atestă o cruce ce datează din anul 1726 și care acum se află așezată în curtea bisericii, în fața teiului, care a fost sădit în anul 1783.

*Începând cu data de 21.10.2021 , din cauza incidenței de peste 6 la 1000 -Sars-Cov , Canionul Șapte Scări și tiroliana sunt închise pe perioadă neprecizată ! Canionul și Tiroliana Șapte Scări Canionul 7 Scari este un defileu sapat in calcare jurasice din partea vestica a muntilor Piatra Mare, in judetul Brasov,Romania. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferenta de nivel de 58 metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din 7 trepte cu inaltimi intre 2,5 si 15 metri. Parcurgerea Canionului 7 Scari se face pe scari si platforme din metal montate in anul 2013. Nu se impune echipament specializat insa vizitatorii trebuie sa fie echipati cu bocanci/semighete, haine impermeabile. Pentru copii se recomanda ham de siguranta. Exista pericol de alunecare, caderi de pietre si arbori. Tot aici gasim si cea mai lunga tiroliana din tara. Aproximativ 4000 de metri de cablu, 37 de tronsoane pentru adulti si copii. Program zilnic  10:00-18:00 Tarifele de vizitare Canion 7 Scări: 10 lei /adult 5 lei / copil, elev, student * 5 lei /grup adulţi ** 2 lei / grup copii *** Informatii suplimentare: *Se considera copil de la varsta de 0 ani -14 ani. După aceasta varsta face dovada calitatii de elev/student cu carnetul de elev/student sau legitimaţie de student. **Grup organizat de minim 10 adulţi însoţiţi de ghid turistic atestat, care prezintă la achiziţionarea biletelor atestatul de ghid turistic. ***Conform Ordinului 3060 din 03.02.2014 – Condiţii de organizare a taberelor, excursiilor, expediţiilor si a altor activitati de timp liber in sistemul de invatamant preuniversitar.  

Casa de Cultură  a municipiului Codlea este o clădire care etalează o diversitatea de stiluri și a cărei construcție a început în anul 1881, fiind finalizată abia în anul 1925. Ridicată în stil neoclasic cu influențe baroce și elemente specifice arhitecturii săsești, clădirea reprezintă un important centru de promovare a valorilor culturale. Clădirea a fost reabilitată pe fonduri europene accesate de către administrația publică locală alături de alte clădiri din Centrul Istoric, în scopul de a crea premisele necesare pentru oferirea populației, dar și turiștilor din Municipiul Codlea, unui mediu urban corespunzător, contribuind la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în oraș, prin reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor sociale și culturale. După trei ani de lucrări intense, pe 8 decembrie 2015, a avut loc inaugurarea „noii” Case de Cultura din Codlea. Conform prevederilor legale în vigoare, după reabilitare, Casa de Cultură Codlea dispune de un număr de 300 de locuri pe scaune. Casa de Cultură găzduiește de mai bine de 50 de ani activitatea neîntreruptă a Ansamblului Folcloric “MĂGURA”, durată pe parcursul căreia s-au perindat sute de dansatori, cântareți populari și instrumentiști, care poartă cu mândrie numele localității Codlea în țară și străinătate.

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri. Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţime de 10 metri. În zonă există şi posibilităţi de escaladă pentru cei pasionaţi. Sursă foto: http://www.predeal.ro/

A fost ridicată de către Cavalerii Teutoni și coloniștii germani în perioada 1211-1225, pe vârful unui deal (980 m), pe muntele Măgura Codlei. Cetatea a avut rol de refugiu și supraveghere a drumului comercial care lega Țara Bârsei de Provincia Sibiului, așa numitul „drum al Sașilor”. Cetatea a rezistat până în anul 1345, când a fost distrusă probabil prin incendiere în timpul invaziei tătarilor și nu a mai fost reconstruită niciodată. Macheta Cetății Negre este expusă în Muzeul Tradițiilor Codlene.

Cheile Dopca sunt formate între culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii Mari. Acestea se intind pe o distanţă de 5 km, iar în chei se poate observa evoluţia Pământului în diferite ere geologice, prin straturile de roci foarte clar evidențiate. Formaţiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani. Înălţimea cheilor variază între 5 şi 40 m, iar peisajul este unul interesant, format din zone împădurite, stânci izolate, curgeri de grohotiş, izbucuri şi văi. Punctul de acces este localitatea Bogata. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; http://www.carpaterra.org/

Din vârful Postăvarului (1.799 m) către vest-sud-vest coboară o creastă din stâncă albă, calcaroasă, a cărei imagine este familiară localnicilor. Creasta sfârșește abrupt în Cheile Râșnoavei (Râșnovului) și apare pe harta turistică sub numele de Muchia Cheii. În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă. Cheile Râşnoavei este zona ideală pentru a practica apinismul, călăria, bungee jumping-ul sau pentru plimbări și picnic-uri în mijlocul naturii. Din chei până la cabana Poiana Secuilor, până la cabana Trei Brazi, până în Poiana Brașov sunt 3 trasee: unul prin Râpa Dracului, care este foarte frumos și mai scurt, al doilea prin Valea Lungă, și al treilea prin Groapa de Aur. Pe stânci sunt trasee amenajate pentru alpiniști, se poate sări cu coarda elastică, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada - chiar dacă nu ai experiență.

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stâng al văii Comăna, la 1 km de intrarea în sat. Rezervația desemnată în anul 2000, este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar. Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are în cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor, profil uman sculptat de eroziune în formațiunile bazaltice. Surse text și foto: http://www.dumbrava-narciselor.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Coloanele de bazalt de la Racoş, din frumosul defileu al Oltului săpat în Munţii Perşani, impresionează prin înălțimea lor de 10 – 15 m. În apropiere poate fi văzut şi un fragment al edificiului vulcanic de unde până nu demult s-a exploatat zgura bazaltică.

Zona deluroasă de aici, mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase, este tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică, dar și pentru berza neagră, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic sau cristelul de câmp. În Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vârghișului, situată în partea sudică a Carpaţilor Orientali, în zona de întâlnire a Munţilor Perşani cu Munţii Harghita. Cheile Vârghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali, în care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic și peisagistic. În chei se găsesc peste 120 de peșteri, dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului, care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Găurile de la Zăplaz sunt considerate porți către o altă dimensiune. Spărturile în stâncă pot fi întâlnite, urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanțuri din Piatra Craiului. Munții de cochilii pietrificate, care datează de pe vremea dinozaurilor s-au transformat în timp în găurile aflate în prezent la Zăplaz. Decupând parcă cerul, găurile de la Zăplaz înseamnă, de fapt, „gard de scânduri”, fiind asemănate deseori cu opera lui Gaudi. Pe lângă forma și măreția găurilor din munte, pentru care oamenii de știință nu au o explicație clară, ferestrele săpate în calcar sunt considerate posibile porți spre o altă dimensiune. Apa, vântul, anii au lucrat din greu la bolți, coloane, arcade, galerii, pentru a crea fenomenele de astăzi. Găurile de la Zăplaz este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Piatra Craiului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

În interiorul creierei s-a format Lacul de Smarald, denumire provenită de la culoarea apei. Se spune că ar avea o adâncime de 10 metri. Lacul de Smarald s-a format în urma topirii zăpezilor și a precipitațiilor. În apropiere se află și vulcanul stins, într-o zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. În trecut, pe aceste locuri se exploata zgura vulcanică. Chiar dacă nu este apă, fauna continuă să existe și să reziste mediului. Geologii spun că locul este asemănător cu cel de la vulcanul Etna, unde se găsesc aceleași tipuri de roci și culori. Specialiștii au descoperit aici tipuri de zgură, precum cenușă, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi, lave întărite, și multe altele.

Lacul fără fund este un crater adânc de câteva zeci de metri. Legenda spune cã oameni și animale și-au găsit sfârșitul în aceste ape tulburi, fără a mai ieși vreodatã la suprafață.

Școala românească nouă de stat a fost ridicată în anul 1928 când s-a pus prima piatra de temelie și s-a turnat fundația, aceasta fiind recepționată în data de 9 ianuarie 1933. Proiectul a fost propus de către Ioan Pascu, ajuns director în anul 1921. Demersurile sale și girul ministrului Cultelor și Învățământului, dar și al codlenilor, au dus la îndeplinirea planului său. Astfel, că în anul 1934, școala a fost inaugurată în mod oficial. Noua și frumoasa construcție din parcul denumit atunci Parcul Regele Carol I (în prezent Parcul cu Soare), dăinuiește ca un simbol peste timp.

Rezervaţie paleontologică, situată la Întorsura Buzăului în apropierea comunei Purcăreni, reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost închisă şi declarată monument al naturii. Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metri cubi, în care s-a identificat o bogată asociaţie de corali, branhiopode şi crustacei. Cercetările geologice şi paleontologice au scos în evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor, Postăvarul formează Munții Bârsei alături de Piatra Mare. Altitudinea maximă este dată de Vârful Postăvaru, 1.799 m, vârf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare. Importanța masivului este dată atât de habitatele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase, sau speciile de floră și faună protejate, cât și de turismul de iarnă practicat în Poiana Brașov. Vegetaţia este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, fiind alcătuită din păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine, de pajişte sau de stâncărie. Fauna este foarte bine reprezentată, fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană: cerb, căprior, capră neagră, urs brun, lup, mistreţ, vulpe, râs, pisică sălbatică, jder etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, acvila de munte, acvila ţipătoare mică, corbul, piţigoiul moţat, ciocănitoarea neagră. Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti. Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Muntele Bunloc/Bolnoc era principalul loc de promenadă pentru săceleni. Altitudinea maximă este de 1.185 m. În anul 1933 aici a fost construită prima trambulină de sărituri cu schiurile din România, pe o structură de lemn, un an mai târziu, în 1934, având loc și primul concurs. Până în 1989 aici exista și pârtie de schi foarte apreciată și căutată de localnici și brașoveni. Astăzi muntele Bunloc este una din zonele cele mai căutate și apreciate de parapantiști. În zonă există și un telescaun care deservește iubitorii de parapantă și pe cei care doresc să urce muntele fără efort. Din anul 2016 muntele Bunloc a devenit un loc apreciat și de alergătorii montani, aici având loc o probă de alergare montană pe verticală în cadrul unui festival de sporturi montane. La 1.000 m altitudine există și cabana Sava, unde se poate rămâne și peste noapte.

Munții Grohotiș urmează în bună parte vechea graniță dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. Unele borne se mai pot vedea și astăzi. Cel mai înalt pisc este vf. Gropșoarele – 1.768 m. Este un munte cu culmi blânde, însă fără posibilități de cazare. Creasta lui, între Săcele și Slănic, se poate parcurge în aproximativ 3 zile, cu cortul. De aici izvorărește râul Târlung. Traseele pornesc din Săcele (Babarunca – valea Tărlung – vf Bobu Mare – vf Grohotiș, Brădet – valea Doftanei Transilvane, pasul Predeluș - muntele Văii Negre, pasul Bratocea – vf Bobul Mare – vf Grohotiș) și din localitățile Slănic și Tristeni din Prahova. Sursă foto: http://www.carpati.org/

Munții Neamțului se întind între Săcele, Predeal, Azuga și Valea Doftanei, la sud de masivul Piatra Mare până la munții Baiului, la est de ei fiind munții Grohotiș. Cele mai înalte vârfuri sunt vf. Neamțului – 1923 m și vf. Paltinu 1900 m. Sunt munți accesibili, foarte căutați de pasionații de MTB, însă fără posibilități de cazare la cabane. Traseele cele mai accesibile pleacă din Azuga și Predeal și se îndreaptă spre vf Turcu, vf Paltinu și vf Neamțului. Alte trasee (mai lungi ca distanță) pleacă din Săcele prin valea Gârcinului – vf Paltinu – vf Neamțului. Sursă foto: http://romania-natura.ro

Munții Perşani aparţin masivului Carpaţilor Orientali, ocupând o suprafaţă apropiată de 1.000 km2. Văile Şinca şi a Bârsei îi despart de Munţii Făgăraşului şi Piatra Craiului. Spre nord se prelungesc pe nesimţite cu Munţii Harghitei. Posedă culmi de înălţime medie, în jur de 800-1.000 m. Cele mai mari vârfuri sunt Măgura Codlei (1.292 m) şi Vârful Ceţii (1.104 m).  Geografic se subdivid în trei componente majore.  Perşanii de Sud, între văile Şinca şi Bârsa, la sud, şi depresiunea Vlădeni, la nord. Altitudinile cele mai înalte sunt atinse prin vârfurile Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetăţuiei (941 m), Frăsinet (935 m), Stimbavului (922 m).  Perșanii Centrali reprezintă adevărata fală a complexului montan. Sunt delimitaţi la sud de depresiunea Vlădeni şi la nord de valea râului Olt. În sectorul estic, descoperim culmi mai înalte (Cetăţii – 1.104 m, Horezu – 1.055 m, Coasta Ţiganului – 1.034 m) şi păduri mai compacte, în timp ce în partea vestică, mai scundă, are şi un aspect mai frământat.  Perşanii Nordici (denumiţi uneori şi Munţii Dugăului, după principalul vârf prezent acolo) sunt mai modeşti. Ne întâlnim cu vârfurile Părăul Fântânii (847 m), Chingii (815 m), Tipia Racoşului (820 m), Ascuns (988 m), Merca (1.002 m), Dugău (1.011 m). Printre cele mai importante podoabe ale acestor munţi se numără coloanele de bazalt. Cele de la Racoş, cu o suprafaţă mult mai mare (1,05 ha), din vecinătatea gării căii ferate, pe malul drept al Oltului, sunt produsul unei cariere exploatate doar în secolul XX. Partea de vest este protejată de lege, ca monument al naturii. Formele poliedrice ating şi înălţimi de până la 12 m. Rezervele de bazalt de la Hoghiz, mai amorfe, sunt acum în exploatare. Împrejurimile Racoşului sunt dintre cele mai consistente în relicve geologice, cu mărunte animale prinse în straturi străvechi. Locul fosilifer Carhaga, de 1,60 ha, se afla în raza comunei Racoş, între pâraiele Carhaga, şi Chioveş. Sedimente geologice, de culoare cenuşie şi rozalie, cu vinişoare de calcar, au prinse în ele o gamă de cefalopode. Formele insolite şi cromatica pietrelor se combină cu cea a lacului. Deşi nu fac parte din munţii propriu-zişi, extensiunea vulcanilor noroioşi de la Homorod se datorează tot istoriei foarte îndepărtate a teritoriului. Izvoare de apă sărată s-au înregistrat la Rupea (odinioară, câteva captate), Homorod (cu concentraţie sulfuroasă), Mercheaşa, iar o concentrare mai importantă o au izvoarele din Dacia şi Racoşu de Jos. Izvoare minerale, cu debit mic, aparţin teritoriului Homorodului. Zonele calcaroase din nord-vestul Munţilor Perşani adăpostesc stejarul pufos mojdrean, corn, răsură, viorea albă, iarba şarpelui etc. Se regăsesc şi câteva plante endemice, protejate (garofiţele albe de stâncă, florile azurii ale crucii voinicului şi cădelniţei şi o raritate locală de mur. Calitatea bună a păşunilor şi clima potrivită au întreţinut multă vreme herghelia de la Homorod (mai ales rasa Nonius), destinată armăsarilor de prăsilă ai armatei. Sunt frecvente fructele de pădure şi ciupercile. Surse text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Munții Piatra Mare fac parte din Carpații de Curbură și au o altitudine maximă de 1.844 m (vârful Piatra Mare). Atracțiile principale le reprezintă Canionul 7 Scări, Tiroliana, Cascada Tamina, vârful Piatra Mare și cabana Piatra Mare. Cabana, situată la altitudinea de 1.628 m, este deschisă non-stop și în ea există posibilitatea de cazare peste noapte. Traseele din masivul Piatra Mare au ca punct de plecare Dâmbu Morii (pentru Canionul 7 Scări, Tiroliană, cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare), Timișul de Sus (pentru cascada Tamina), Predeal (pentru vârful Piatra Mare și cascada Tamina) și Săcele (muntele Bunloc – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare și Valea Gârcinului – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare). Surse foto-video: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

Inaugurat la data de 13 mai 2016, Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale este un muzeu fără personalitate juridică aflat în subordinea Consiliului Local Codlea și reprezintă un proiect amplu de amenajare și modernizare a Centrului Istoric al Municipiului Codlea prin fonduri europene, un obiectiv de patrimoniu foarte important pentru Codlea, o adevarată zestre culturală. Realizarea acestuia a reprezentat un efort comun al codlenilor de pretutindeni, prin donațiile exponatelor ce pot fi admirate în incinta acestuia, un vis împlinit de aducere a istoriei sașilor, românilor, maghiarilor și rromilor sub același acoperiș. În trecut, această clădire a fost vechea primărie, construită deasupra porții cetății. În anul 1775 construcția este îmbunătățită, iar între anii 1828-1830 construcția primește forma de azi. Muzeul găzduiește la demisol, parter și etaj, 6 expoziții cu caracter permanent: „Expoziţia Donaţiilor”, prima expoziție deschisă publicului, „De prin Codlea adunate...”, ce cuprinde predominant bunuri etnografice (diverse obiecte de uz casnic și gospodăresc, folosite de localnici, la sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul sec. XX) și bunuri istorice (obiecte memoriale din perioada celor două războaie mondiale și din perioada comunistă, în special bunuri care amintesc de faimoasa industrie a Codlei, dezvoltată în anii 1960-1980 , Camera tradiţională românească și săsească, Expoziția de tablouri ale Pictorului Aurel Bordenache, „Tezaurul Codlei” şi o sală destinată expoziţiilor cu caracter temporar. Începând cu data de 30.01.2020, Muzeul Tradițiilor Codlene, beneficiază de un proiect de Mixed Reality (AR-realitate augumentată & VR-realitate virtuală) – prin intermediul căruia puteți descoperi cu ajutorul tehnologiei avansate, Codlea de ieri transpusă în vremurile prezente și care cuprinde 7 integrări:  -1 ghid virtual- prin intermediul căruia suntem prezenți la o istorie la persoana I privind viața pictorului Aurel Bordenache;  - 4 rulări de film documentar- Codlea de odinioară, Tradiții din Codlea, Codlea comunistă și Cetatea Neagră;  - 2 ferestre virtuale în trecut: str Lungă la anul 1900 și Avionul lui Albert Ziegler zburând.  Aceste produse ale aplicației sunt concepute să ruleaze pe telefoane mobile și prin intermediul ochelarilor speciali și sunt disponibile spre vizualizare tuturor turiștilor care ne vor trece pragul. Intrarea este gratuită!

La poalele Făgăraşilor, în satul Şinca, se află o pădure veche şi neatinsă, căreia i s-a dus vestea peste mări şi ţări. O pădure virgină! Frumuseţea şi unicitatea ei au făcut-o pretendentă la declara­rea ei drept “patrimoniu UNESCO”, cea mai înaltă dis­tinc­ţie pentru un loc natural. Turiştii străini vin în ade­vărate pelerinaje aici, ca să vadă pădurea neatinsă de la facerea ei, o minune ce la ei s-a pierdut. (Credit text: Formula As) Peste 300 de hectare de natură curată, neatinsă de om. Cocoşi de munte, urşi, salaman­dre, acvile sau ciocănitori, capre negre sau râşi, pădurile seculare ale Şincăi par a deveni o adevărată arcă a lui Noe. Pen­tru toate aceste vietăţi, aici e Raiul. Este regăsirea pădurii primordiale, unde fie­care arbore uriaş s-a născut dintr-o să­mânţă şi nu a fost plantat, unde fiecare palmă de pământ freamătă de viaţă. Trei sute de hectare de fericire, pe care vietă­ţile o simt şi vin să se bucure de ea, se adună aici, se cheamă unele pe altele. Dar nu doar străinii care ajung aici, ci şi oamenii de la poalele Făgăraşului au înţeles care este miza şi s-au hotărât să facă în zonă un alt fel de turism ecolo­gic, bazat pe ştiinţă şi educaţie. Nu vin hoarde de tu­rişti la pădurea virgină de la Şinca, însă cei care ajung sunt interesaţi să vadă şi să înţeleagă, să descopere şi să se bucure de o natură specială. Credit text: http://www.cunoastelumea.ro/raiul-de-la-facerea-lumii-padurea-virgina-de-la-sinca/ Ca zonă geografică, rezervaţia Codrii Seculari de la Şinca se situează în masivul Făgăraş, suprapunându-se total peste situl ROSCI 0122 Munţii Făgăraş, şi parţial peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0098 „Piemontul Făgăraş”.

Este cel mai mare parc al orașului, o oază de liniște și aer curat, unde te poți plimba într-un cadru peisagistic deosebit. Din aleea principală se poate observa unul dintre cele mai vechi restaurante din Codlea din perioada 1927 - restaurantul Eden.

Peștera Bârlogul Ursului, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip speologic) situată în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Apața. Peștera Bârlogul Ursului cunoscută și sub numele de „Peștera din fața Scocinei”, cu o suprafață de 1 ha, este situată în partea centrală a Munților Perșani, la o altitudine de 726 m și este alcătuită dintr-o rețea de galerii orizontale, situate pe două nivele, de forma unui labirint. Rezervația prezintă un dublu interes științific: unul speologic, pentru formațiunile (draperiile) parietale de pe pereții peșterii, și altul geologic, datorită stratelor calcaroase. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Six Bv

Peștera de Gheață este considerată a fi cea mai importantă cavitate din Masivul Piatra Mare, fiind localizată în zona muntelui Gatul Chibei. Dezvoltată pe o fisura verticală, peștera are o deschidere de 50 m, cu orientare spre nord. În interiorul ei, temperatura este scazută pe toată perioada anului, existând uneori și zăpadă.

La peștera de la Uluce, mitul se împletește cu realitatea. Legenda spune cã aceastã peșterã, numitã a ulucelor, era adãpostul haiducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucãr - Bran. Credit foto: Andrei Samoil (București)

Peştera Liliecilor, sau Peştera cu lilieci este situată în spaţiul administrativ al satului Peştera, din comuna Moeciu, la 5 km de comuna Moeciu, pe versantul estic al dealului Bisericii, în partea de nord-vest a platformei Branului şi la o altitudine de 950 m. Peştera s-a format ca urmare a fenomenului de eroziune a muntelui calcaros de către unul din afluenţii pârâului Văii cu Cale, care astăzi este un pârâu temporar. Numele peşterii provine din existenţa în peşteră a unei numeroase colonii de lilieci. Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare din satul Peştera sau Peştera Bădichii, peştera a fost semnalată cu multe secole în urmă, dar a fost explorată şi studiată abia la sfârşitul secolului trecut, de către speologul Iuliu Czaran, care a şi realizat primul marcaj spre peştera Liliecilor. Peştera Liliecilor este o peşteră uşor de vizitat, are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă şi o denivelare de 10 m. Accesul în peşteră se face printr-un culoar îngust, după care se ajunge într-o grotă, nu foarte mare, cu podea ascendentă. De aici mai porneşte o galerie, spre nord, care are o lungime de 15 m şi care se termină cu un horn. Peştera este o peşteră caldă, cu umiditate moderată şi este presărată cu multe formaţiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pământului" şi cu camere care au tavan cu colorit diferit. Prin peşteră curge un pârâiaş plin de mâl. Deşi nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveţi un echipament de protecţie, pentru a evita murdărirea cu argilă şi guano (excremente ale liliecilor, justificate de existenţa în peşteră a numeroşi lilieci solitari sau grupaţi în colonii). Sursă text și foto: http://www.visitbran.com/

Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni. În sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai micuț cu provizii pentru a economisi spațiu. Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, până la Peștera Râșnoavei (aprox. 1 oră). Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este către Valea Cetății (spre Bisericuța Păgânilor - o stâncă ce poartă această denumire), care se întâlnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii în platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).

La o distanţă de numai 1,5 km de Râșnov şi 7,5 km de Poiana Braşov, Peştera Valea Cetăţii (aflată în rezervaţia naturală cu același nume) este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetatea din Râşnov. Lăculeţele ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală Catedrală care, cu cei peste 30.000 de metri cubi ai săi, deschide ochilor un tavan de poveste cu volute şi arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peştera oferă un parcurs şi o iluminare ce face şi un claustrofob să uite de pereţii care-l înconjoară şi să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea de pe drumul naţional Poiana Braşov-Râşnov după 450 de metri de parcurs relaxant cu piciorul prin carstul împădurit al rezervaţiei naturale Valea Cetăţii. Program: Iarna (1 octombrie-31 martie): Luni-Duminică: 10.00-18.00 Vara (1 aprilie-30 septembrie): Luni-Duminică: 10.00-20.00

Dacă doriți să faceți o drumeție ușoară și revigorantă între Brașov și Poiana Brașov, vă recomandăm traseul de pe Drumul Vechi. La un capăt sunt Pietrele lui Solomon, o zonă de o deosebită frumusețe naturală, cu râul Valea cu Apă ce creează mici cascade și întregul chei care este numai potrivit pentru un picnic scurt. La celălalt capăt al Drumului Vechi este Poiana Mică, iar doi pași mai departe, Poiana Brașov. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Mama Natura