Cheile (Prapastiile) Zarnestilor

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri. Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţime de 10 metri. În zonă există şi posibilităţi de escaladă pentru cei pasionaţi. Sursă foto: http://www.predeal.ro/

La peștera de la Uluce, mitul se împletește cu realitatea. Legenda spune cã aceastã peșterã, numitã a ulucelor, era adãpostul haiducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucãr - Bran. Credit foto: Andrei Samoil (București)

Lacul fără fund este un crater adânc de câteva zeci de metri. Legenda spune cã oameni și animale și-au găsit sfârșitul în aceste ape tulburi, fără a mai ieși vreodatã la suprafață.

La poalele Făgăraşilor, în satul Şinca, se află o pădure veche şi neatinsă, căreia i s-a dus vestea peste mări şi ţări. O pădure virgină! Frumuseţea şi unicitatea ei au făcut-o pretendentă la declara­rea ei drept “patrimoniu UNESCO”, cea mai înaltă dis­tinc­ţie pentru un loc natural. Turiştii străini vin în ade­vărate pelerinaje aici, ca să vadă pădurea neatinsă de la facerea ei, o minune ce la ei s-a pierdut. (Credit text: Formula As) Peste 300 de hectare de natură curată, neatinsă de om. Cocoşi de munte, urşi, salaman­dre, acvile sau ciocănitori, capre negre sau râşi, pădurile seculare ale Şincăi par a deveni o adevărată arcă a lui Noe. Pen­tru toate aceste vietăţi, aici e Raiul. Este regăsirea pădurii primordiale, unde fie­care arbore uriaş s-a născut dintr-o să­mânţă şi nu a fost plantat, unde fiecare palmă de pământ freamătă de viaţă. Trei sute de hectare de fericire, pe care vietă­ţile o simt şi vin să se bucure de ea, se adună aici, se cheamă unele pe altele. Dar nu doar străinii care ajung aici, ci şi oamenii de la poalele Făgăraşului au înţeles care este miza şi s-au hotărât să facă în zonă un alt fel de turism ecolo­gic, bazat pe ştiinţă şi educaţie. Nu vin hoarde de tu­rişti la pădurea virgină de la Şinca, însă cei care ajung sunt interesaţi să vadă şi să înţeleagă, să descopere şi să se bucure de o natură specială. Credit text: http://www.cunoastelumea.ro/raiul-de-la-facerea-lumii-padurea-virgina-de-la-sinca/ Ca zonă geografică, rezervaţia Codrii Seculari de la Şinca se situează în masivul Făgăraş, suprapunându-se total peste situl ROSCI 0122 Munţii Făgăraş, şi parţial peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0098 „Piemontul Făgăraş”.

Mai sus de satul Mercheaşa aparţinător comunei Homorod din judeţul Braşov, pe păşunea cu stejari seculari, la cca 1.7 km est - nord est de localitate se află Stejarul din Mercheaşa sau Bătrânul Carpaţilor. El are următoarele coordonate GPS: 25º 21' 49.191" long E & 46º 03' 59.047" lat N.  Specia arborelui este Quercus robur şi are următoarele caracteristici botanice:  • vârsta: cca 900 de ani;  • circumferinţa măsurată la (înăltimea de) 1,3 m de la pământ: 9.3 m;  • înălţimea arborelui este de 21.3 m şi are o coroană aproape întreagă, frumos rotunjită;  • până la înălţimea de 3 metri de la pământ prezintă 5 cioturi, urme ale unor ramuri rupte în decursul existenţei sale;  • nu prezintă urme ale existenţei insectelor dăunătoare.  • în partea de jos prezintă 4 zone cu scoarţă arsă superficial, probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au grijă de vitele satului.  Informaţii despre ture ghidate de biologi sau experți în arii protejate găsiți pe site-ul www.carpaterra.org. Pentru excursii ghidate - 0720985529.

Vulcanul Stins este mărturie a activității vulcanice din zona Racoș. Peisajul este unul desprins din filme, parcă selenar. Vegetația este puțină, predomină coniferele, iar solul este format din rocă roșie, contrastul de culori fiind neobișnuit, dar în același timp foarte frumos. În trecut, aici se exploata zgura vulcanică. Se spune că locul seamănă cu cel de pe vulcanul Etna. Specialiștii au găsit în zonă zgură vulcanică, cenușă vulcanică, bombe vulcanice, piatră ponce, bazalturi și lave întărite. Sursă text: https://pemeleaguri.blogspot.com/

Conform legendei, într-o perioadă de secetă care a pârjolit toată vegetația, oamenii și animalele având foarte mult de suferit, o femeie sărmană, pe nume Stanca, a urcat până pe Vârful Piatra Craiului Mică și s-a rugat lui Dumnezeu sa dea ploaie, repetând acest traseu timp de mai multe zile, până când, într-o zi, nu s-a mai întors în sat.  Atunci a avut loc o minune, timp de trei zile și trei nopți a plouat fără încetare, natura înviorându-se.  După un timp de căutare, localnicii au gasit-o pe Stanca pe Vârful Piatra Craiului Mică în genunchi și cu ochii către cer, dar moartă. Aceștia au îngropat-o creștinește acolo, iar la cap i-au așezat o cruce. Traseu de urmarit: Cabana Curmatura (1470 m)- Saua Crapaturii- Vf. Piatra Craiului Mica (1816 m)- Poiana Zanoaga- traseu BG Marcaj: punct albastru, durata traseului (ore): 3-4 ore, dificultate: mediu- dificil Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Conservă clădiri ale patrimoniului arhitectural, monumente istorice construite în sec. al XIX-lea. Casa Comunală (1867- actualul Centru Cultural), Judecătoria (1886) și Școala Confesională (1875), păstrează elemente de arhitectură specifică barocului târziu.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” este construită în anul 1791, iar în jurul său s-a organizat și dezvoltat în timp cimitirul ortodox din Zărnești. Este ctitorie a protopopului Bratu Baiul. Ținând seamă de creșterea populației localității, luminatul preot s-a gândit să organizeze un cimitir ortodox și să construiască biserica. La vremea respectivă cimitirul și biserica erau situate la periferia localității. Amplasamentul pe un deal deasupra albiei râului Bârsei este ideal. Prin strădania preoților trecuți si prezenți, cimitirul ortodox și cocheta biserică renovată cu hramul Nașterea Maicii Domnului, curate și întreținute gospodărește, ne arată respectul zărneștenilor pentru înaintași. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/