Cheile (Prapastiile) Zarnestilor

Biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserică” s-a construit în anul 1779, la zece ani de la înființarea satului, fiind ctitorie a marelui negustor român din Brașov, Ioniță Boghici. Negustorul brașovean a mai făcut și alte donații către biserică, păstrându-se până astăzi patru icoane împărătești pictate la 20 februarie 1779 de Constantin Popovici și un sfeșnic de alamă cu două brațe din anul 1723. Dintre obiectele valoroase aduse din Tohanul Vechi de preoții Mihai și Oprea a existat o evanghelie deosebit de prețioasă, tipărită la București la 1682, din porunca și pe cheltuiala lui Ion Șerban, nepotul domnitorului Șerban Basarab. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Dacă doriți să faceți o drumeție ușoară și revigorantă între Brașov și Poiana Brașov, vă recomandăm traseul de pe Drumul Vechi. La un capăt sunt Pietrele lui Solomon, o zonă de o deosebită frumusețe naturală, cu râul Valea cu Apă ce creează mici cascade și întregul chei care este numai potrivit pentru un picnic scurt. La celălalt capăt al Drumului Vechi este Poiana Mică, iar doi pași mai departe, Poiana Brașov. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Mama Natura

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici în perioada lunii mai. Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Creşterea într-un număr atât de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar, carpen şi frasin. Pe lângă narcise se mai poate întâlni aici o varietate mare de specii de floră, peste 500, dintre care amintim: cununița, bulbucul, cinci degete sau stânjenelul. Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul, căpriorul, vulpea, iepurele și veveriţa. În zonă au fost identificate până în prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări. Pe teritoriul rezervației, în fiecare an în luna mai, se desfășoară „Festivalul Narciselor”, o sărbătoare dedicată florilor de aici. Surse text și foto: http://turism-fagaras.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Cheile Dopca sunt formate între culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii Mari. Acestea se intind pe o distanţă de 5 km, iar în chei se poate observa evoluţia Pământului în diferite ere geologice, prin straturile de roci foarte clar evidențiate. Formaţiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani. Înălţimea cheilor variază între 5 şi 40 m, iar peisajul este unul interesant, format din zone împădurite, stânci izolate, curgeri de grohotiş, izbucuri şi văi. Punctul de acces este localitatea Bogata. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; http://www.carpaterra.org/

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stâng al văii Comăna, la 1 km de intrarea în sat. Rezervația desemnată în anul 2000, este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar. Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are în cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor, profil uman sculptat de eroziune în formațiunile bazaltice. Surse text și foto: http://www.dumbrava-narciselor.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Zona deluroasă de aici, mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase, este tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică, dar și pentru berza neagră, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic sau cristelul de câmp. În Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vârghișului, situată în partea sudică a Carpaţilor Orientali, în zona de întâlnire a Munţilor Perşani cu Munţii Harghita. Cheile Vârghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali, în care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic și peisagistic. În chei se găsesc peste 120 de peșteri, dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului, care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Munții Perşani aparţin masivului Carpaţilor Orientali, ocupând o suprafaţă apropiată de 1.000 km2. Văile Şinca şi a Bârsei îi despart de Munţii Făgăraşului şi Piatra Craiului. Spre nord se prelungesc pe nesimţite cu Munţii Harghitei. Posedă culmi de înălţime medie, în jur de 800-1.000 m. Cele mai mari vârfuri sunt Măgura Codlei (1.292 m) şi Vârful Ceţii (1.104 m).  Geografic se subdivid în trei componente majore.  Perşanii de Sud, între văile Şinca şi Bârsa, la sud, şi depresiunea Vlădeni, la nord. Altitudinile cele mai înalte sunt atinse prin vârfurile Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetăţuiei (941 m), Frăsinet (935 m), Stimbavului (922 m).  Perșanii Centrali reprezintă adevărata fală a complexului montan. Sunt delimitaţi la sud de depresiunea Vlădeni şi la nord de valea râului Olt. În sectorul estic, descoperim culmi mai înalte (Cetăţii – 1.104 m, Horezu – 1.055 m, Coasta Ţiganului – 1.034 m) şi păduri mai compacte, în timp ce în partea vestică, mai scundă, are şi un aspect mai frământat.  Perşanii Nordici (denumiţi uneori şi Munţii Dugăului, după principalul vârf prezent acolo) sunt mai modeşti. Ne întâlnim cu vârfurile Părăul Fântânii (847 m), Chingii (815 m), Tipia Racoşului (820 m), Ascuns (988 m), Merca (1.002 m), Dugău (1.011 m). Printre cele mai importante podoabe ale acestor munţi se numără coloanele de bazalt. Cele de la Racoş, cu o suprafaţă mult mai mare (1,05 ha), din vecinătatea gării căii ferate, pe malul drept al Oltului, sunt produsul unei cariere exploatate doar în secolul XX. Partea de vest este protejată de lege, ca monument al naturii. Formele poliedrice ating şi înălţimi de până la 12 m. Rezervele de bazalt de la Hoghiz, mai amorfe, sunt acum în exploatare. Împrejurimile Racoşului sunt dintre cele mai consistente în relicve geologice, cu mărunte animale prinse în straturi străvechi. Locul fosilifer Carhaga, de 1,60 ha, se afla în raza comunei Racoş, între pâraiele Carhaga, şi Chioveş. Sedimente geologice, de culoare cenuşie şi rozalie, cu vinişoare de calcar, au prinse în ele o gamă de cefalopode. Formele insolite şi cromatica pietrelor se combină cu cea a lacului. Deşi nu fac parte din munţii propriu-zişi, extensiunea vulcanilor noroioşi de la Homorod se datorează tot istoriei foarte îndepărtate a teritoriului. Izvoare de apă sărată s-au înregistrat la Rupea (odinioară, câteva captate), Homorod (cu concentraţie sulfuroasă), Mercheaşa, iar o concentrare mai importantă o au izvoarele din Dacia şi Racoşu de Jos. Izvoare minerale, cu debit mic, aparţin teritoriului Homorodului. Zonele calcaroase din nord-vestul Munţilor Perşani adăpostesc stejarul pufos mojdrean, corn, răsură, viorea albă, iarba şarpelui etc. Se regăsesc şi câteva plante endemice, protejate (garofiţele albe de stâncă, florile azurii ale crucii voinicului şi cădelniţei şi o raritate locală de mur. Calitatea bună a păşunilor şi clima potrivită au întreţinut multă vreme herghelia de la Homorod (mai ales rasa Nonius), destinată armăsarilor de prăsilă ai armatei. Sunt frecvente fructele de pădure şi ciupercile. Surse text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Situată în sud-estul judeţului Braşov, la poalele muntelui Ciucaş, acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin, după cum îi spune şi numele. Pe lângă aninul care vegetează în asociere cu frasinul, o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3.000 de alte specii de plante, dintre care amintim: bulbuc de munte, ciuboţica cucului de munte, roiniţă, brânduşă de toamnă, sisinel de munte. La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni: buhaiul de baltă cu burtă galbenă, tritonul cu creastă și salamandra. Dintre mamiferele prezente în sit amintim pisica sălbatică şi jderul. Atât locul fosilifer Purcăreni, cât și Aninișurile de pe Târlung, fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.facebook.com/SpeciiDePlanteProtejateDinRomania/

Program de iarnă-  Centrul de vizitare Parcul Național Piatra Craiului: *Luni - Închis *Marți- Joi- 10:00-16:00 *Vineri - 10:00-14:00 *Sâmbătă: 11:00- 15:00 *Duminică - 11:00- 13:00 Tarife vizitare:  Adulți - 5 lei                         Tineri sub 18 ani - Gratuit                              Plătitori taxă acces Parcul Național Piatra Craiului - Gratuit                         Dacă veniți cu un grup este OK să anunțați din timp Administrația parcului! *Biletul de vizitare al muzeului se poate achiziționa doar de la sediul Centrului de vizitare Piatra Craiului. *Mai multe detalii pe: https://www.pcrai.ro/program Deschis în anul 2016, centrul de vizitare este un spațiu expozițional, care îmbină traseele din parc cu informația, fiind bazat pe tehnici interactive, machete tridimensionale și exponate legate de biodiversitatea zonei. Cu ajutorul dispozitivelor touch screen vizitatorii pot vedea peisaje din Piatra Craiului şi pot afla toate informaţiile necesare despre flora şi animalele sălbatice care trăiesc aici, dar şi despre rocile care alcătuiesc masivul. Pot face de asemenea un tur virtual al traseelor turistice. Totul cu o simplă mişcare a mâinii.  În centrul de vizitare a fost amenajată şi o stână artificială pentru ca vizitatorii să vadă cum arată pe interior, dar şi o peşteră artificială unde sunt lilieci şi alte insecte care trăiesc în acest mediu.  Pe traseul care străbate centrul de vizitare pot fi admirate animalele sălbatice. Acestea nu pot fi doar văzute, ci şi auzite, fapt care aduce un element de spectaculozitate şi cu siguranţă este o mare atracţie pentru cei mici.  Tot interiorul centrului este amenajat să simuleze cât mai bine ideea de stâncă, astfel că vizitatorii vor avea senzaţia că se află chiar pe munte. În plus efectele speciale cu tunete, fulgere sau ciripitul păsărelelor vor aduce vizitatorul şi mai aproape de frumuseţea Pietrei Craiului. Centrul are şi o machetă a Pietrei Craiului şi o pasarelă pe care turiştii pot urca pentru a o admira de sus ca şi cum ar fi pe munte la înălţime. De asemenea, pe pasarelă pot fi proiectate imagini din Piatra Craiului, informaţii geologice şi despre habitat, dar şi traseele turistice. Totul este cu o comandă touch screen. Practic vizitatorul poate proiecta ce hartă doreşte şi poate admira virtual întreg masivul Piatra Craiului. Mai multe informații: prezentare (pcrai.ro)