Poveștile artizanilor Brașoveni


Asociatia Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană Brașov promovează valorile meșterilor, meșteșugarilor și artizanilor brașoveni.

Din această pasiune și căutare au luat naștere și interviurile realizate de Gabriela Bularca pentru newsbv.ro. 

Vă invităm să le descoperiți poveștile și să vă lăsați inspirați. 

Făgărășeanul Titus Frâncu: un artist complet, solicitat să restaureze un tablou original de Rubens

Sufletul lui ascunde comori nebănuite, iar mâinile lui mânuiesc o mulțime de instrumente, de la daltă, la pensulă, până la vioară, de la actorie la restaurare.

Sursa foto: Facebook Francu Titus
Află întreaga poveste

Antonela Lungu: șezători urbane, digitalizarea modelelor și povești scrise pe pânză 

Am întâlnit-o cu mulți ani în urmă în șezători, am admirat dăruirea cu care explică cum se realizează o cusătură sau alta, corectitudinea realizării cusăturii și istoria pe care o împărtășea celor prezenți.

Sursa foto: Newsbv.ro
Află întreaga poveste

Icoana – fereastră spre satul bunicilor și spre eternitate, interviu cu creatorul popular Cornel Sculean

Pictura pe sticlă, un vechi meșteșug din Țara Bârsei este dus mai departe de creatorul popular Cornel Sculean.  Coborâtor de neam din Șcheii Brașovului, a încercat de-a lungul timpului  prin icoanele sale să reînvie satul de altădată al bunicilor.

„M-ai întrebat ce reprezintă pentru mine icoană, o fereastră spre satul  bunicilor, o fereastră spre țăranul român ce s-a nevoit sute de ani pe aceste meleaguri. Într-un cuvânt eternitatea, legătura cu strămoșii noștri.”

Sursa foto:
newsbv.ro
Descoperă întreaga poveste

Carmen Cojanu: despre dragostea pentru meșteșuguri și lucru manual

În șezătorile urbane din Brașov ai ocazia să cunoști oameni deosebiți de la care ai multe de învățat. Un astfel de om cu drag de tradiții și de lucru manual este dna Carmen Cojanu, care cu determinarea ce o caracterizează în cel mai scurt timp te învață să brodezi, și nu oricum, cu mătase pe postav, pentru cei care au încercat așa ceva știu că nu este chiar ușor, dar cu răbdare, și migală și cu îndrumarea bună, florile brodate pe postav încep să prindă contur.

Sursa foto: newsbv.ro
Descoperă întreaga poveste

Cantea Iulian: departe de țară, lucrul manual îi aduce aminte de mama

Dragostea de tradiții este în firea locuitorilor acestor meleaguri, mai mult, când viața îi poartă departe de țară, brașovenii duc cu ei o părticică de Românie, își amintesc de meleagurile lor dragi, de războiul de țesut, de cusăturile mamei și de meșteșuguri.

„Povestea mea in lumea meșteșugurilor  începe acum 22 de ani când mama mea m-a învățat să cos la mașina de cusut manuală, de mic copil îmi plăcea să îmi cos singur hainele care le rupeam.”

Sursa foto: news.ro
Află întreaga poveste

Jurnal de artizan – croșetat, lasetă și goblen, desen, tehnici cunoscute de Octavian Vătavu

Pe Octavian l-am întâlnit cu mai mulți ani în urmă chiar la el în oraș, în Ghimbav, a venit spre mine, pe bicicletă, zâmbind ștrengărește, mi-a spus că și el croșetează, întinzându-mi o uluitoare geantă croșetată pe care o purta mândru cu el.

O explozie de culori, combinate cu un simt estetic exemplar, lucrată îngrijit.

Sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Icoana, lumină de la Dumnezeu – interviu cu Carmina Dan, meșter popular iconar brașovean

Lucrurile frumoase se întâmplă atunci când sufletul este pregătit. Iconografia o simt ca pe o taină, iar trăirile și emoțiile depășesc pragul a ceea ce vedem. Nu cu mulți ani în urmă, în mediul online, o icoană mi-a atras atenția. Și nu doar acea icoană ca prezență.

„Cu câtva timp în urmă îi spuneam unei doamne dragi mie, fiică de preot, că de câte ori termin de pictat o icoană și o dau, îmi este dor încă de ea câteva zile, și mi-a răspuns că mă înțelege, pentru că icoana face parte din mine.”

Sursa foto: newsbv.ro

Află întreaga poveste

Florin Bucuțea: fiul satului care a transformat Dăișoara într-o minicapitală culturală a Brașovului

Povestea unui tânăr care își lasă amprenta peste satul pe care îl iubește și pe care îl respectă, cu drag de tradiții și de ceea ce reprezintă istoria unui sat, dar și mai mult cu mare drag de tinerele generații, de copiii satului.

Dacă sunt ceva astăzi, sunt datorită părinților și familiei mele și a înțelegerii, libertății, încrederii și susținerii venite din partea lor.”

Sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Despre șezători și „Lada de Zestre a Bodului”, cu meșteșugarii brașoveni Mioara și Lucian Sîrbu

Păstrarea tradițiilor, regăsirea îndeletnicirilor vechi românești, redeschiderea lăzilor de zestre ferecate în ani, căutarea înțelesurilor scrise cu acul pe pânza țesută în casă fac parte din moștenirea noastră spirituală. 

Sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Redescoperă satul ardelenesc la Dăișoara, cu colecția muzeală inițiată de Florin Bucuțea și tradiții dispărute, precum mersul pe scoverzi

Ajunsă în satul Dăișoara, un sat cu un nume atât de cald și de frumos, nu gândeam ce lucruri spectaculoase voi găsi aici. Întâmpinată de un tânăr iubitor de tradițiile și de locurile natale, m-a condus în micul muzeu realizat prin puterea lui de convingere și prin determinarea de care a dat dovadă.

Sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Viața bate teatrul. Povestea Aurorei Crăciun, trimisă de maestrul Sică Alexandrescu să-și dea demisia de la spital ca să facă actorie

Sunt oameni care trăiesc cu pasiune și bucurie fiecare clipă din viața lor. Veselia îi însoțește și îi sprijină în momentele cele mai grele. Cu drag de lucru, de artă, de oameni, de teatru, de viață în general, dna Luli este un izvor permanent de veselie și de optimism. Niciun obstacol nu îi stă în cale, nici acum la cei 84 de ani.

„Bogăția e ceea ce dai, nu ceea ce ai, asta contează în viață”

Sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Păpușile copilăriei, univers al satului românesc – IN MEMORIAM artistul popular Doina Nistor

În vatra satului ancestral, fiecare copil își crea un univers al lui, din poveștile auzite de la bunici și părinți, din elementele rituale și obiceiurile de peste an și, bineînțeles, jucăriile și jocurile copilăriei. De cele mai multe ori, jucăriile le crea singur din obiecte găsite în natură și gospodărie.

Din lumea de basm a satului românesc a venit cu mulți ani în urmă și Doina Nistor, creator popular de port tradițional și păpuși tradiționale.

„Am reușit să  transmit acest mesaj prin păpușile mele care poartă portul popular și încărcătura emoțională a acestor meleaguri. Astfel am reușit să prezint un produs autentic românesc, care a înlocuit o mie de cuvinte.”

Sursa foto: newsbv.ro

Află întreaga poveste

Povestea incredibilă a brașoveanului Gabriel Florea: rocker, mecanic în turnătorie, grafician SF, pictor de biserici

Sunt oameni care apar în viața noastră cu un scop, cu un rost anume, rost pe care noi nu îl recunoaștem în primul moment al întâlnirii noastre. Cu răbdare, așteptare și respect, avem șansa de a afla de ce acești oameni ne apar și care este scopul lor.

Vă invit să îl cunoașteți pe Gabriel Florea, să îi cunoașteți harul primit de la Dumnezeu, acela de a picta biserici, și deasemenea să îi cunoașteți viața tumultoasă pe care a dus-o. De la rock, la marșuri stradale pacifiste, de la solist muzical la grafician SF, de la o viață tumultoasă la pictor de biserici, de la mecanic în turnătorie la student la teologie. Vă invit să cunoașteți omul din spatele multor picturi pe care le admirați în biserici.

sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Despre straja, amprenta ce te ferește de iele și valoarea cămășilor tradiționale românești cu Zorica Donțu

Cu ceva timp în urmă am întâlnit-o în șezători pe Zorica, talentată și determinată în ceea ce face, am simțit eu că lucrurile sunt și mai frumoase decât lasă ea să se vadă.

„Eu nu mă raportez la cămașa actuală cea din ziua de azi, eu ma raportez la cămașa secolului 19 și început de secol 20, cămașa autentică, adevărată, drumul acestei cămăși începea primăvară când femeia semăna cânepa și inul și toamna îl culegea, bătea firele, torcea, țesea, albea și spăla și ce nu făcea, probabil că tot ciclul ăsta dura un an doi până se ajungea la a coase o cămașă, în plus femeia muncea toată vara, doar pe timpul iernii avea timp să coase, și într-o iarnă, la flacăra lumânării sau la lămpașul cu gaz sau în cine știe ce condiții cosea.”

sursa foto: newsbv.ro
Află întreaga poveste

Similar Suggestions

Itinerariu de 5 zile 🗺 Ce poți face în județul Brașov în minivacanță
⛰️ Hai la munte! Trasee montane ușoare și spectaculoase
Spiritul Halloween-ului învăluie ținutul județului Brașov
Restaurante apetisante (la propriu și la figurat) în județul Brașov
Cazări cu „acel ceva” în județul Brașov