Located in the northern part of the Bucegi Mountains, the protected area is made of a part of the western slope of the Bucşoiu Mare mountain, a part of the Mălăeşti Valley and the beginning of the Gaura Valley. Representative for this place is the alpine landscape with rocky steep cliffs and stone boulders, caracteristic for a well preserved glacial relief. Text and photo source: http://romaniasalbatica.ro/

Above the village of Mercheasa, belonging to Homorod commune in Braşov county, on the pasture with secular oaks, about 1.7 km east - northeast of the locality is the Oak from Mercheaşa or the Old Carpathian. It has the following GPS coordinates: 25º 21 '49.191 "long E & 46º 03' 59.047" wide N. The species of the tree is Quercus robur and has the following botanical characteristics: • age: about 900 years; • circumference measured at (height) 1.3 m from the ground: 9.3 m; • The shaft height is 21.3 m and has a nearly complete crown, beautifully rounded; • up to 3 meters from the ground there are 5 stubs, traces of broken branches during its existence; • there are no signs of harmful insects. • At the bottom there are 4 areas with superficially burnt bark, probably traces of fire made by the shepherds taking care of the village cattle. Information on biologist-driven tours or protected area experts can be found at www.carpaterra.org.

Late Romanesque church later fortified. A tower, probably incorrectly labeled as a keep, was built over the ancient choir. As long as both chronology and owner remain unknown, one can hardly accept the tower’s function as keep without precaution. Its military role becomes more evident when compared to the ancient bell tower that is shorter and incorporated in the church’s building on the west. Unlike the bell-tower, the one erected over the altar is much more impressive (11 meter-long sides and 3 meter-thick base). Presently, the latter extends over 8 levels and that fits a fifteen-century building. It was accessed through a spiral staircase that one could enter on the southern side. Above the church’s choir vault, the access continued with wooden annexes. The firing gallery and pyramidal roof underwent several rebuilding stages. Two curtain walls are grouped around the church. The one closest to the church follows a pentagonal polygon shape in ground plan, consisting of a rectangle whose upper side was bent almost in the middle. Traces of the wooden firing gallery are visible on all sides, with severe degradations at the level of its stairs and floors. A 1788 written source mentions their rebuilding. Each major corner of the ideal rectangular curtain was provided with a tower. All these towers seem to have been located on the corners. The tower on the north-eastern corner has lost all its sides (1899) except the one connecting it to the curtain wall. The south-eastern and south-western towers were rectangular in ground plan and covered with shade roofs. The only tower that is more elaborated is that on the north-western corner. It is pentagonal in ground plan, with the edge corresponding to the curtain’s angle, and has a shingle roof. The only attested (re?)construction year (1657) is also connected to this tower. The outer curtain wall, today incomplete for several reasons, including the erection of the school building over part of its eastern and northern sides, seems to have lacked flanking elements. As in the case of other monuments, one must interpret it as having functioned as protecting precinct for the community’s animal husbandry in case of siege. A well functioned there as well. One knows that the monument underwent sieges and fires during the military events of 1623, 1658, and 1663. Contact: Fam. Marton, phone 0040268286609 Text and photo source: http://www.rupeaturistica.ro/

Saşii şi-au folosit priceperea în cioplirea pietrei şi au construit structuri rezistente la atacurile prelungite, capabile să adăpostească sate întregi, şi care aveau spaţii mari de stocare a alimentelor. Cetatea din Jimbor este modestă ca suprafaţă, însă de-a lungul timpului şi-a îndeplinit rolul de apărare a sătenilor. Păstrate de sute de ani, zidurile cetăţii încă veghează la apărarea incintei construcţiei. O inscripţie foarte deteriorată şi puţin lizibilă, menţionează restaurarea din 1692, ca urmare a evenimentelor petrecute cu doi ani înainte – invazia tătarilor veniți in sprijinul principelui Emeric Thököly, in lupta sa împotriva habsburgilor. Astăzi, doar unul dintre ziduri se păstrează într-o formă destul de bună, iar pe colţul sudic se mai văd urmele unor încăperi dispuse pe două nivele, care erau probabil destinate păstrării alimentelor, şi, în caz de pericol, de adăpostire a sătenilor refugiaţi. Sursa

The Geological Complex of Racoş is a geological area of national importance of 95.2 ha and is integrated into the Natura2000 Homoroadelor Hills since 2007. Today the protected area preserves the visible four-quartered basaltic volcanic manifestations in the three pits. .The Racoş Geological Complex comprises the following tourist attractions: - The Monument of the Basalt Columns of Racos (MTTC Pit); - Emerald Lake (Brazi Pit); - The Offshore Volcano (Dealul Hegheş Basalt Scale Pit). To be visited only on the marked road or with a guide approved by the area's custodians. The entrance fee is 5 lei / adult and 3 lei / students or students

Zona deluroasă de aici, mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase, este tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică, dar și pentru berza neagră, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic sau cristelul de câmp. În Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vârghișului, situată în partea sudică a Carpaţilor Orientali, în zona de întâlnire a Munţilor Perşani cu Munţii Harghita. Cheile Vârghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali, în care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic și peisagistic. În chei se găsesc peste 120 de peșteri, dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului, care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

The reservation is located in the counties of Brasov and partly in Covasna, on the territories of Dumbrăviţa, Codlea, Holbav, Hălchiu, Feldioara, Măieruş, Belin, Hăghig. It is divided into three distinct areas, and has a total area of ​​over 4,500 ha. The protected area has been designated to protect wild bird species, especially those of Community (European) interest, being one of the most important breeding and resting areas in this part of the country. During the migration, spring and autumn, the total population of the Dumbrăviţa water birds exceeds 20,000, the area being one of the most important wetlands within the Carpathian chain. Birds of greatest importance are nesting species such as: Little Cormorant, Little Bush, Dwarf Stork, Red Stork, Night Eagle, Yellow Stork, Little Egret, Big Egret, Red Pike, Reed Erect, Greyhound, Field Crunchy, Hummingbird sea ​​bass, white-billed beetle, black-billed beetle, black-billed beetle, black-billed beetle, bark beetle and small muscar. Of the species that are only passing through the reserve, the most representative, present yearly in large numbers, are the black stork, the bully, the marsh whistle or the black guitar. In addition to birds, the protected area also shelters other species of community animals, such as the beaver and the otter. The reservation is also remarkable in the variety of scenery, which passes from wetlands (ponds, lakes, rivers, marshes and reeds) to pastures, pastures and forests. The main access points are the localities Dumbrăviţa, Rotbav and Codlea. Text and photo sources: https://www.facebook.com/Deltadincarpati/; http://romaniasalbatica.ro/

Localizată în apropiere de comuna Holbav, pe Dealul Ghirtalău, între Pârâul Crucii şi Pârâul Lupului, aria protejată desemnată în anul 2004, cuprinde fosta carieră de argilă Holbav. Succesiunea litologică de aproximativ 230 – 250 de metri lungime a rezervaţiei, reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate în domeniile geologie, geografie, protecţia mediului, ecologie sau minerit. În vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav, unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm. De la punctul numit La Cruce, aproape de vârful unui deal, se pot privi împrejurimile ce străjuiesc satul, dar și culmile Parcului național Piatra Craiului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Masivul Leaota se învecinează în partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului, iar la est cu Parcul natural Bucegi, principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic, asigurând migrarea speciilor între cele două mari arii protejate. Lupul și ursul sunt printre speciile ce beneficiază de acest rol al ariei naturale protejate. Habitatele identificate aici sunt: păduri de amestec fag-răşinoase, păduri de molid, păduri aluviale, tufărişuri subalpine, habitate de pajişti, printre care apar frecvent stâncării şi grohotişuri. Diversitatea vegetală este foarte mare, cu un număr de 810 specii, între care câteva specii protejate prin lege sunt: garofiţe de munte, floarea de colţ, bujorul de munte, tisa, zâmbrul etc. Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici, unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun, râsul, lupul, cocoşul de munte, uliul păsărar etc. Principalele activităţi turistice care pot fi întreprinse în Munţii Leaota sunt drumeţii, ciclism montan, schi de tură, fotografie şi observare faună. Perioada optimă pentru vizitare este primăvara în timpul înfloririi bujorului de munte și toamna când coloritul naturii devine variat. Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei, se recomandă accesul numai pe potecile marcate. Câteva trasee străbat Munții Leaota, accesul fiind posibil prin Podu Dâmboviței, Rucăr, Stoenești, Padina, Fundata și Moeciu de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1.950 m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50 m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care îşi are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa, pe coasta vestică a Perşanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit şi de două cascade, precum şi de o peşteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

This is a botanical reservation, and it represents an important area in the depression of Brașov County. It is well justified that it has been declared a natural reservation. It is situated in the central part of Brașov county, at the eastern side of Țara Bârsei, near Olt River, and at a height of 525 m. It is crossed by several rivers and rapids, such as: Husbav, Valea Morilor, Pârâul de sub Coastă, and it is fed by numerous springs which are remains of the former glacial relicvs. The terrain is plain, specific to the relief of the area. Here, the average annual temperature is 7 degrees C, and during wintertime it is 5 degrees below 0 C. Although the precipitation is well reduced, the humidity of the area remains. The reservation is somewhat protected, but the initial surface has been reduced by the drainage made in the area, and nowadays it has an unsatisfactory look. Text and photo sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Tâmpa Mountain rises up to 400 m above the city of Brasov. The natural reservation lays on a surface of 150 ha. On the northern side lays a splendid forest formed by numerous floral and tree species. The southern part is more sunny and dry. Tâmpa hosts many species of birds, animals and insects (this is the place where are 35% of the species of butterflies from our country). Text and photo sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Situl cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă aproximativ 70% din suprafaţa sitului, iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri înalte. Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului. Aria protejată cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri seculare de foioase, predominant făgete, oferind un habitat ideal atât pentru păsările răpitoare, cât și pentru barza neagră. Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc-Baraolt reprezintă 2% din efectivele la nivel național ale acestor două specii. Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt: cristelul de câmp, acvila țipătoare mică, huhurezul mare, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată, de la câmpurile întregi de ghiocei situate sub vârful Kőmöge și orhideele prezente în păduri, și până la rocile vulcanice întâlnite din loc în loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci. Se mai remarcă în această zonă și izvoarele de ape minerale. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Bogata Forest takes its name from the homonym creek flowing through it for ca. 10 km. The forest includes various, not only historical riches: geological, physical-geological, landscape, botanical, and forest-related features. The secular forest, turned into a reservation (of mix type – faunistic, floristic, geological), occupies the central part of Perşani Mountains (on the administrative territory of the villages of Apaţa, Hoghiz, and Măieruş) extending over 17 km, along the creek, and an area of 85 km2. Several woody plants (oak, durmast, beech, hornbeam, and spruce fir) grow together and created a “heaven” for game (wild boar, bear, lynx, and deer). Among smaller animals one can find also foxes, wolves, martens, polecats, squirrels etc. During the interwar period there were still sightings of wild cats, badgers, and martens. Among birds, one most often sees blackbirds, redwings, various woodpeckers, titmice, jay birds, goshawks, owls, eagle owls, and the rarer Western Capercaillie and Hazel Grouse. The exact situation of the former patrimony of quails and partridges is unknown. Trout still breed in Bogata Valley. During historical time, the forested mountain doubled Old Valley in the defense of Dacia and later, during the Middle Ages, it was always a test of courage for all merchants or travelers forced to take the road between Braşov, Rupea, and Sighişoara. Groups of brigands or lonely thieves always tested the travelers’ wealth, vigilance, and power to react. In order to ease traffic, an inn was built in the forest to house travelers, but also as center for the posse. Nowadays, the rail road Braşov-Sighişoara, fixed along the border between the central and northern sectors of Perşanilor Mountains, goes through the halts in Rotbav, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş, and Rupea. On the other hand, the main road – DN 13/E 60 Braşov – Sighişoara, crosses it along 17 km following a different route. Another traffic line is along DJ 132, from Rupea, along the Homorodului Mic Valley, through the settlements of Homorod, Mercheaşa, and Jimbor. The temperate climate, with moderate precipitations, allows for the practice of tourism here between the months of May and October. Text and photo sources: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Brașov, în comuna Beclean, în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor, şi se întinde pe o suprafaţă de 42 hectare. Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european, constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun. Pădurea are o structură naturală bine păstrată, cu stejarul şi gorunul ca specii dominante, provenite din sămânţă care se regenerează natural. Unele exemplare au dimensiuni notabile până la 70 de cm în diametru şi înălţimi de până la 25 m. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

It is a floral and forestry reservation, situated at 20 km from Brasov, at an altitude of 500 m and spreads on a surface of 300 ha. It has oaks, fir trees, tulips and other floral species. It’s fauna consists of snakes, lizzards, wasps, crows. Text and photo sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

 The natural rock fortress of Pietra Craiului is unique among the mountains in our country. The specific landscape is characterized by a lonely ridge, which reaches a length of approximately 25 km and heights of over 2,000 meters. La Om peak (or Piscul Baciului) is the highest and measures 2,238 m. If we leisurely study the particularities of the massif, we will discover a great variety of relief shapes and sizes: rock corners, needles, pyramids, edges, towers, belts and chimneys. The large number of valleys, hollows, natural arches and alpine gaps complete the visual spectacle, along with particularly spectacular steeps. 1,170 plant species live here, almost 30% of the plants found in our country, of which 181 are protected. Among these species we mention only the most well-known ones: the carnation of Pietrei Craiului, the yew, the angelica, the blood of the strong, the yellow poppy, the linaria, the cornflower, the wild gladiolus, the bulbul and the mountain peony. Piatra Craiului harbors an impressive number of species of mountain orchids, 41 of the 58 existing in Romania. The climatic and geological conditions, the geomorphology and the structure of the flora and vegetation of Piatra Craiului have determined the preservation of a special diversity in the group of mammals. Of the approximately 100 species of mammals in the fauna of the entire country, over 40% live in Piatra Craiului. The sccess in the Piatra Craiului National Park is based on the visitor's ticket. Ticket purchase points: Text and photo-video sources: http://www.pcrai.ro/; http://romaniasalbatica.ro/ 

Parc natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin. Întins pe o suprafaţă totală de 32.500 hectare, Parcul Natural Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte, dar şi specii floristice rare. Pe platoul Bucegilor se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul, iar Crucea Caraiman, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Gura Diham și Hornul Mălăiești sunt alte atracții turistice renumite. Foto: http://www.bucegipark.ro/

Comăna Cave (or the Cave from Poiana Mănăstirii) is a naturally protected area of a speological type. The cave of Comăna is situated in the central part of Perșani Mountains, upstream from the village of Comăna de Sus, Brașov County. Comăna constitutes the underground road of the brook which collects its waters on a pendulous plateau located to the south of the Peștera mountain. The cave has a system of galleries on three levels, extending on 2.500 meters and an unevenness of 70 m (-40). It is difficult to reach this cave, it is very difficult to cover it and there are many “traps”, it has many narrow passages which can be passed only by those that have a good physical condition, well trained with adequate equipment and it is mandatory that they are accompanied by at least one guide-member of the Speleology Club Silex Brasov (www.silex.go.ro). Text and photo sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară, Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite. Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș. Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate, cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în fânețele umede (aprox. 450 de specii). Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial, cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de ciocănitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Podișul Hârtibaciului este a doua arie protejată ca mărime din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Este situat în centrul țării, în sudul Transilvaniei, și este delimitat la nord de râul Târnava Mare, iar în sud de râul Olt. Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat în care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național. Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt: cristelul de câmp, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure, sfrânciocul roșiatic. În această zonă cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

The Lempeș hill is part of the category of botanical reservations. This complex constitutes a typical component of the natural environment from the Depression of Brașov and has a scientific value without doubt. The reservation is found on the administrative territory of the commune of Hărman and Sânpetru, being located on the Lempeș Hill, known as the Fortress Hill. The surface of the reservation is 274,5 hectors. It was included in the natural protected area, of national interest, under the name of Fortress Hill - Lempeș. The fauna is diverse and includes protected species like the hen-hawk, small eagle and the stag. Text și photo-video sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

Se află la marginea estică a Podișului Hârtibaciului, la cca 66 km de Brașov, în partea central-nordică a județului. Căi de acces: pe DN 13 Brașov-Sighișoara, până la km 66, în centrul orașului Rupea, de aici se poate urca pe un drum de acces după cca 500 m atingându-se altitudinea de 579 m. Suprafața ivirii de bazalt este de aproape 5 ha, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon se ajunge la un areal de 9 ha. Stânca bazaltică de la Rupea - Punctul cel mai vestic de apariție a bazaltelor din Munții Perșani se găsește izolat în plină zonă de apariție a formațiunilor terțiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervația se află situată pe un relief colinar rezidual (stânca de bazalt), a cărui suprafață se suprapune în rest pe formațiunile sedimentare marginale ale Podișului Hârtibaciului. Bazaltele sunt compacte și nu au produse piroclastice. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Rezervația, cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare, este o arie naturală, situată în nord-vestul Masivului Postăvarul în partea sud-vestică a Braşovului, pe culmea Ştejerişul Mare. Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 16,30 hectare. Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul ei, pe partea nordică, la altitudinea de 920 – 950 m, se află o formațiune geologică calcaroasă, numită Colții Corbului Mare. Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vârstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri. Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală, bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din specii de fag, în asociere cu gorun. Tufărișurile sunt în special formate din alun, maceș, păducel, corn și soc. Sunt întâlnite și specii vegetale rare, dintre care amintim: flămânzica și piperul-lupului. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Prezenţa vulcanilor noroioşi în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcământ şi a depozitelor sedimentare, care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanaţii de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați şase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. Vulcanii Noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/